OK
X
coprofemie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. coprophémie)
1.
perversiune
care
constă
în
rostirea
cu
voce
tare
a
cuvintelor
obscene;
vorbire
obscenă.
coprolalie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. coprolalie)
1.
tendință
patologică
de
a
folosi
cuvinte
și
expresii
obscene,
scabroase;
limbaj
ordurier;
scatologie.
scatologie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. scatologie)
1.
glumă
sau
literatură
scabroasă
în
care
se
fac
aluzii
la
tot
felul
de
murdării;
coprolalile.
2.
(med.)
tendință
patologică
de
a
utiliza
cuvinte
obscene,
scabroase.
măscăricios, -oasă
Parte de vorbire:
adj. (înv., reg.)
Etimologie: (măscărici + -os)
1.
(despre
oameni)
care
spune
lucruri
necuviincioase,
obscene.
2.
(despre
cuvinte)
necuviincios,
indecent,
obscen.
mascaragiu
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (mascara + -giu)
1.
(învechit)
persoană
angajată
la
curțile
domnitorilor
sau
ale
boierilor,
pentru
a-i
distra
prin
gesturi,
glume
(necuviincioase)
et
cetera;
bufon.
2.
(rar)
persoană
care
spune
sau
face
măscări.
3.
(rar)
persoană
care
face
glume
obscene;
amator
de
obscenități,
de
lucrări
pornografice;
pornograf.