OK
X
obscen, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. obscene, lat. obscenus)
1.
(despre
gesturi,
cuvinte,
atitudini)
nerușinat,
trivial,
indecent;
pornografic.
obscenitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. obscénité, lat. obscenitas)
1.
caracter
obscen;
vorbă,
faptă
obscenă.
coprofemie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. coprophémie)
1.
perversiune
care
constă
în
rostirea
cu
voce
tare
a
cuvintelor
obscene;
vorbire
obscenă.
coprolalie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. coprolalie)
1.
tendință
patologică
de
a
folosi
cuvinte
și
expresii
obscene,
scabroase;
limbaj
ordurier;
scatologie.
echivoc, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. équivoque, lat. aequivocus)
1.
adj.
care
poate
fi
interpretat
în
mai
multe
feluri;
neprecis,
neclar,
confuz.
2.
cu
două
sau
mai
multe
înțelesuri.
3.
(despre
atitudine,
purtare
etc.)
îndoielnic,
ambiguu,
suspect.
4.
s.n.
cuvânt,
propoziție
cu
dublu
sens,
dintre
care
unul
este
adesea
obscen,
grosolan.
5.
ambiguitate.
6.
(telec.)
măsură
a
efectului
perturbațiilor
asupra
comunicațiilor
prin
canale,
reprezentând
cantitatea
de
informație
care
rămâne
netransmisă.
eufemism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. euphémisme)
1.
cuvânt,
expresie
care
înlocuiește
în
vorbire
sau
în
scris
un
cuvânt,
ori
o
expresie
desemnând
ceva
neplăcut,
jignitor
sau
obscen.
lasciv, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. lascif, lat. lascivus)
1.
excitant,
ațâțător
la
plăceri
senzuale;
voluptuos;
obscen.
lubric, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. lubrique, lat. lubricus)
1.
excesiv
de
senzual;
desfrânat,
libidinos.
2.
excitant,
lasciv;
obscen.