OK
X
acetabulifere
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acétabulifères)
1.
pl.
moluște
cefalopode
cu
cupule
sau
ventuze
prehensile.
cefalopode
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. céphalopodes)
1.
pl.
clasă
de
moluște
marine
cu
capul
bine
delimitat
de
corp
și
gura
înconjurată
de
mai
multe
brațe
tentaculare,
cu
ventuze.
gobie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. gobie, lat. gobio)
1.
pește
litoral
care
se
poate
fixa
de
stânci
prin
înotătoarele
sale
ventrale
prevăzute
cu
ventuze;
guvid.
scarifica
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. scarifier, lat. scarificare)
1.
a
scormoni
suprafața
unei
șosele
care
trebuie
refăcută
pentru
a
asigura
o
legătură
mai
bună
între
noile
și
vechile
materiale.
2.
a
afâna
pământul
cu
scarificatorul.
3.
(med.)
a
cresta
ușor
pielea
pentru
provocarea
unei
sângerări,
aplicarea
ventuzelor
etc.
scolex
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr., lat. scolex)
1.
(zool.)
partea
anterioară
a
teniei
sau
a
viermilor
cestoizi,
care
poartă
organele
de
fixare
(ventuzele
și
uneori
cârligele).
tarsioidee
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. tarsioideae)
1.
subordin
de
mamifere
primate
arboricole,
nocturne,
insectivore,
de
mărimea
unor
șobolani,
cu
ochii
foarte
mari,
cu
picioarele
dinapoi
lungi
datorită
alungirii
tarsului
și
cu
degetele
terminate
cu
ventuze.