amforă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amphore, lat. amphora)

1. vas antic grecesc, de obicei de pământ ars, de formă ovoidă, cu două mânere și gât alungit, folosit pentru depozitarea și transportul lichidelor sau cerealelor.

amforetă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. amforetta)

1. amforă de dimensiuni mici; amforă mică.

amforiform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amphoriforme)

1. în formă de amforă (vas mare cu două torți).

amforoidion

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (gr. amphoroidion)

1. (antichitate) vas mic în formă de amforă, cu fundul plat.

sedativ

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. sédatif)

1. I. care este potrivit pentru calmarea durerii sau a excitației unui organ; calmant.
2. care este potrivit pentru calmarea tensiunii nervoase, pentru reducerea anxietății sau pentru depășirea insomniei.
3. (înv.) apă ~ă = medicament preparat din alcool camforat, amoniac și apă sărată, întrebuințat drept calmant în durerile nevralgice și reumatice.
4. substanță care are o acțiune depresivă asupra sistemului nervos central și care provoacă calmare, relaxare, reducerea anxietății, somnolență, încetinirea respirației și diminuarea reflexelor.

AMFORI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (lat. amphora, „vas mare cu două torți”)

1. „amforă”.