OK
X
confortabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. confortable)
1.
care
oferă
confort;
comod.
2.
(fig.)
care
asigură
o
liniște
sufletească;
important,
considerabil.
amenaja
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. aménager)
1.
a
dispune,
a
aranja
într-un
anumit
scop;
a
face
mai
confortabil
(un
spațiu).
2.
a
realiza
o
amenajare
(2,
3).
autocar
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. autocar)
1.
vehicul
rutier
confortabil
de
transport
public,
conceput
pentru
distanțe
lungi,
pentru
excursii
etc.
comod, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. commode, lat. commodus)
1.
ușor
de
întrebuințat;
plăcut,
confortabil.
2.
liniștit,
tihnit.
3.
(peior.;
despre
oameni)
care
nu
vrea
să
facă
eforturi;
leneș,
indolent.
confort
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. confort)
1.
totalitatea
condițiilor
materiale
care
fac
o
locuință
comodă,
plăcută
și
igienică;
comoditate
a
vieții,
bunăstare.
2.
(franțuzism
înv.)
fotoliu
capitonat
în
întregime.
3.
(psihologie)
zonă
de
~
=
situație
în
care
o
persoană
se
simte
confortabil,
relaxat.
4.
(antonime)
disconfort,
inconfort,
incomoditate.
dormeză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. dormeuse)
1.
canapea
fără
spătar,
de
obicei
cu
căpătâi,
pe
care
se
poate
dormi
confortabil.
inconfortabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. inconfortable)
1.
care
nu
este
confortabil;
incomod.
2.
(fig.)
desagreabil.