Dictionar

 

sinestezic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. synesthésique)

1. referitor la sinestezie; cu caracter de sinestezie.
 
 

compenetrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. compénétration)

1. întrepătrundere a senzațiilor de miros, văz și auz; sinestezie.
 

cromestezie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. chromesthesia)

1. sensibilitate la culori.
2. tip de sinestezie în care sunetul evocă involuntar o experiență de culoare, formă și mișcare.
 
 

sinestezic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. synesthésique)

1. referitor la sinestezie; cu caracter de sinestezie.
 
 

megaafacere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (mega- + afacere, cf. engl. megabusiness)

1. business sau afacere de mari proporții.