Dictionar

coridă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sp., fr. corrida)

1. luptă cu tauri, ca spectacol sportiv, în Spania și țările Americii Latine.
 

picador

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. picador)

1. luptător călare care, într-o coridă, atacă taurul cu o lance.
 

taurin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. taurino, fr. taurin)

1. din familia taurului, care aparține taurinelor.
2. care evocă taurul prin aspectul său fizic.
3. referitor la jocurile care utilizează tauri (coridă).
4. (figurat) puternic (ca un taur).
 

tauromahie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. touromachie)

1. luptă mitică a taurilor cu oamenii.
2. arta de a lupta cu taurii în arenă; coridă.
 

toreador

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. toréador)

1. persoană care înfruntă, luptă cu taurul conform regulilor tauromahiei; luptător cu taurii într-o coridă; torero.
 

torero

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (sp. torero)

1. (coridă) cel care se confruntă cu taurul în timpul unei lupte, fie că este matador sau membru al echipei de suport; toreador.