Dictionar

antifrază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antiphrase)

1. figură retorică prin care o locuțiune, o frază se întrebuințează cu un înțeles contrar.
 

defectivitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. défectivité)

1. însușirea de a fi defectiv, de a prezenta imperfecțiuni sau lipsuri.
2. (gramatică) caracterul substantivelor sau verbelor defective, care au flexiunea incompletă sau care nu se întrebuințează la anumite forme gramaticale.
3. (electronică) prezența defectelor în cristalul unui semiconductor.
4. (muzică) însușire a unor game de a nu cuprinde toate treptele octavei.
 

gaiac

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gaïac, sp. guayaco)

1. arbore tropical, rășinos, cu lemnul tare, a cărui rășină se întrebuințează în medicină.
 

mersi

Parte de vorbire:  interj.  
Etimologie: (fr. merci)

1. (se întrebuințează pentru a mulțumi cuiva, pentru a-i aprecia atitudinea, comportamentul) mulțumesc!
 

termocentrală

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (termo- + centrală)

1. centrală electrică care întrebuințează energie termică; centrală termoelectrică.
 

ipsos

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (ngr. gipsos)

1. praf alb obținut din ghips măcinat care se întrebuințează în construcții, sculptură și medicină.
2. (var. înv.) ipsus.