Dictionar

ARISTERO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. aristeros „la stânga”)

1. „în partea stângă”.
 

aristerostil

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. aristerostylus)

1. (bot.) cu stilul situat în partea stângă a axei florale.
 

mulgăriște

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (mulgară + -iște)

1. loc în care se mulg oile; (reg.) mulsoare.
 

porumbăriște

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (porumbar + -iște)

1. coteț pentru porumbei; porumbar, porumbărie, (reg.) porumbelniță.
 

stăvăriște

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (stăvar + -iște)

1. herghelie de cai; (reg.) stavă.
2. loc unde stau noaptea vitele; (reg.) stăvărească.
3. coliba stăvarului, a celui care păzește caii.
 

antimilitarism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: ( fr. antimilitarisme)

1. concepție și mișcare internațională de masă îndreptată împotriva politicii militariste și a războaielor imperialiste.
 

samurai

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. samuraï)

1. membru al unei caste feudalo-militariste din Japonia înainte de revoluția din 1867.
 

risipire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. risipi)

1. acțiunea de a irosi (bani, o avere, un patrimoniu) în cheltuieli dezordonate, inutile, excesive; rezultatul acestei acțiuni.
2. împrăștiere, răspândire, dispersare.
3. (concretizat) rariște.
4. (înv.) dărâmare, ruinare.
5. (concretizat) dărâmătură.
6. (fig.) destrămare, spulberare, îndepărtare.
7. (fig.) faptul de a irosi ceva (forțele, facultățile, timpul, viața, etc.) prin folosire dezordonată, fără profit; rezultatul acestei acțiuni.
 

stăvărească

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (stăvar + -ească)

1. loc unde stau noaptea vitele; (reg.) stăvărie, (reg.) stăvăriște.
 

porumbelniță

Parte de vorbire:  s.f. (regional)  
Etimologie: (porumb + -elniță)

1. coteț pentru porumbei; porumbar, porumbărie, (reg.) porumbăriște.
 

aristiform

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aristiforme)

1. de forma aristei (țeapa gramineelor); aristoform.