hidră
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. hydre, lat. hydra)
Etimologie: (fr. hydre, lat. hydra)
1. (mit.) șarpe uriaș, închipuit cu șapte capete, care, tăiate, creșteau la loc.
2. (fig.) nenorocire, rău care crește inevitabil.
3. animal celenterat care trăiește pe fundul apelor dulci, fixându-se cu ajutorul unui disc.