Dictionar

autoplastie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autoplastie)

1. metodă chirurgicală prin care se înlocuiește o parte distrusă sau bolnavă dintr-un țesut prin transplantarea unei grefe luate de la același individ; autogrefă.
 

dermatom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dermatome)

1. neoplasm cutanat.
2. zonă a pielii corespunzând ramificațiilor unui nerv rahidian.
3. instrument pentru tăierea unor fragmente de piele pentru grefe.
 

neuroplastie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. neuroplasty)

1. înlocuire chirurgicală a unor părți ale nervilor periferici cu ajutorul unor omogrefe preluate din măduva spinării.
 

portaltoi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. porte-greffe)

1. plantă pe care se grefează altoiul.
 

rejecție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. réjection)

1. dare înapoi; respingere; readucere a conținutului ruminal în cavitatea bucală, de către animal, pentru a fi rumegat.
2. (med.) proces imunologic de respingere a unei grefe, a unui transplant.