OK
X
hiperlink
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. hyperlink)
1.
referință
într-un
sistem
hipertext
care
permite
trecerea
automată
de
la
un
document
consultat
la
un
alt
document.
2.
(var.)
hyperlink.
link
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. link)
1.
(inf.)
adresă
prin
care
se
conectează
fie
modulele
unui
program,
fie
modulele
hardware
ale
unei
rețele
de
calcul.
2.
(inf.)
relație
stabilită
între
informații
astfel
încât
accesul
la
una
să
permită
accesul
rapid
la
alta;
referință
într-un
hipertext;
hiperlink,
legătură.
3.
(inf.)
o
referință,
sub
formă
de
fișier,
la
un
fișier
sau
director.
hipermedia
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (engl. hypermedia)
1.
media
în
care
informațiile
pot
fi
de
tip
hiperlink,
imagine,
sunet
sau
video
în
același
timp.
2.
(var.)
hypermedia.
hipertext
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. hypertext)
1.
(internet)
document
sau
set
de
documente
informatice
care
permit
trecerea
de
la
o
informație
la
alta
folosind
un
sistem
de
referințe
numit
hiperlinkuri.
2.
(var.)
hypertext.