legitimist, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. légitimiste)
Etimologie: (fr. légitimiste)
1. I. referitor la legitimism; care este un susținător al unei dinastii legitime.
2. II. adept al legitimismului; cel care este un susținător al conducătorului legitim.
3. (prin ext.) partizan care dorește menținerea unei ordini sociale și politice stabilite, existente sau anterioare.
4. (var.) (înv.) leghitimist.