Dictionar

moluște

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mollusques)

1. încrengătură de animale cu corpul moale, lipsit de schelet intern, protejat adesea de o cochilie.
 

acetabulifere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétabulifères)

1. pl. moluște cefalopode cu cupule sau ventuze prehensile.
 

amfineurieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. amphineures)

1. pl. clasă de moluște marine, având partea dorsală cu plăci calcaroase.
 

artiozoare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. artiozoaires)

1. pl. animale metazoare cu simetrie bilaterală: anelide, moluște, artropode etc.
 

caracara

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer., sp. caracara)

1. șoim din zona tropicală a Americii, care trăiește mai mult pe sol, hrănindu-se cu cadavre, șerpi, insecte și moluște.
 

cardium

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. cardium)

1. gen de moluște cu cochilia ovală, subțire, foarte boltită.
 

cefalopode

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. céphalopodes)

1. pl. clasă de moluște marine cu capul bine delimitat de corp și gura înconjurată de mai multe brațe tentaculare, cu ventuze.