OK
X
consoartă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. consors, -tis)
1.
femeie
căsătorită
considerată
în
raport
cu
bărbatul
ei;
soție,
nevastă.
2.
(politică)
soția
unui
șef
de
stat.
femeie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. familia „familie”)
1.
persoană
adultă
de
sex
feminin;
muiere.
2.
persoană
de
sex
feminin
căsătorită.
3.
(urmat
de
determinări
în
genitiv
sau
de
un
adjectiv
posesiv)
soție,
nevastă.
4.
(pop.)
persoană
de
sex
feminin
care
și-a
pierdut
fecioria.
5.
~
în
casă
=
femeie
angajată,
în
trecut,
pentru
treburi
gospodărești.
6.
~
de
stradă
=
prostituată.
7.
(var.)
fămeie,
(înv.)
fămeaie,
fomeie,
fumeie,
(Mold.)
fimeie.
croitoriță
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (croitor + -iță)
1.
femeie
care
se
îndeletnicește
cu
croitoria;
croitoreasă.
2.
nevastă
de
croitor.
muierotcă
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (muiere + -otcă)
1.
bărbat
afemeiat;
bărbat
căruia
îi
place
să
se
amestece
în
îndeletniciri
specific
femeiești,
care
se
comportă
ca
o
muiere;
(pop.)
muiercea.
2.
bărbat
dominat
de
nevastă;
bărbat
lipsit
de
energie,
care
se
lasă
condus
de
femei.
3.
om
spân.
fierăriță
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fierar + -iță)
1.
nevasta
fierarului;
fierăreasă.
cercelăreasă
Parte de vorbire:
s.f. (desuet)
Etimologie: (cercelar + -easă)
1.
nevastă
a
cercelarului.
2.
femeie
care
vinde
cercei.
3.
(prin
ext.)
negustoreasă
de
mărunțișuri.