Dictionar

predetermina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. prédéterminer)

1. a predestina.
 

predeterminant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. prédéterminant)

1. care determină dinainte.
 

predeterminație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prédétermination)

1. predeterminare.
 

fatalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fatalisme)

1. concepție filozofică sau religioasă potrivit căreia totul în lume și în societate, întreaga desfășurare istorică a evenimentelor, a vieții este predeterminată de o forță implacabilă.
 

predestina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. prédestiner, lat. praedestinare)

1. a hotărî dinainte soarta cuiva; a ursi, a sorti; a predetermina.
 

predeterminație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prédétermination)

1. predeterminare.
 

providență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. providence, lat. providentia)

1. (în concepțiile religioase) putere supremă a divinității în guvernarea lumii, puterea de a predetermina evenimentele spre binele oamenilor.
2. atribut al divinității; (p. ext.) sprijin, îndurare.
3. (fig.) cel care contribuie prin ajutorul său la salvarea cuiva.