analgezină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. analgésine)

1. (farmacie) medicament ușor amar, inodor, solubil în apă, care posedă proprietăți antifebrile, antinevralgice, antireumatice, antispastice și hemostatice; antipirină.

antistatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anti-statique)

1. (substanță) care, încorporată materialelor plastice, împiedică dezvoltarea electricității statice, la suprafața acestora.

antisulfamidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antisulfamide)

1. denumire generică pentru substanțele care se opun acțiunii bacteriostatice a sulfamidelor.

distazie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dystasie)

1. (med.) dificultate în menținerea poziției ortostatice.

distorsiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. distorsion, lat. distorsio)

1. deformare a unei imagini, a unei unde sau a unui semnal audio, datorată imperfecțiunii sistemelor de înregistrare, de transmitere sau redare.
2. modificare a repartiției câmpului magnetic de sub polii de excitație ai unei mașini de curent continuu, produsă de reacția indusului.
3. deplasare sistematică a unui rezultat prin metode statice de la valoarea reală.
4. torsiune a expresiei verbale, a gândirii, în schizofrenie.

electrovalență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. électrovalence)

1. legătură chimică stabilită între ioni cu sarcini electrice de semn contrar, datorită forțelor electrostatice de atracție dintre aceștia.