OK
X
solubil
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
solubilis
2.
FR
soluble
3.
EN
soluble;
dissolvable
4.
DE
löslich
5.
RU
рaстворимый
6.
HU
oldható,
oldódó
insolubil
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
insolubilis
2.
FR
irrésoluble;
insoluble
3.
EN
insoluble
4.
DE
unlöslich
5.
RU
нерaстворимый
6.
HU
oldhatatlan
solubil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. soluble, lat. solubilis)
1.
(despre
substanțe,
elemente
chimice
etc.)
care
se
poate
dizolva
într-un
solvent.
2.
(fig.)
care
poate
fi
rezolvat.
solubilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. solubilité)
1.
proprietate
a
unor
substanțe
de
a
fi
solubile.
2.
cantitate
maximă
de
substanță
dizolvată
într-o
cantitate
determinată
de
solvent.
solubiliza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. solubiliser)
1.
a
aduce
o
substanță
insolubilă
(sau
greu
solubilă)
într-o
stare
în
care
poate
fi
dizolvată
într-un
solvent.
abietin
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abiétine)
1.
substanță
rășinoasă
extrasă
din
lemnul
de
brad,
sub
formă
de
cristale
incolore,
solubile
în
apă
și
alcool;
coniferină.
2.
substanță
rășinoasă,
extrasă
din
terebentina
de
Strasbourg
sau
balsamul
de
Canada,
capabilă
să
se
cristalizeze.
acetofenonă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acétophénone)
1.
cetonă
mixtă,
lichid
incolor
cu
miros
aromatic,
solubil
în
alcool
și
eter,
folosit
în
industria
parfumurilor.
adermină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. adermine)
1.
(biol.)
vitamină
solubilă
în
apă
care
există
în
multe
forme
și
care
participă
în
special
la
metabolismul
lipidelor;
piridoxină,
vitamina
B6.
albumoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. albumose)
1.
polipeptidă
solubilă
în
apă,
în
timpul
digestiei
gastrice
ca
rezultat
al
acțiunii
pepsinei
asupra
protidelor.
amiloză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amylose)
1.
constituent
solubil
al
amidonului.
amofos
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ammophos, germ. Ammophos)
1.
îngrășământ
chimic
complex,
ușor
solubil,
din
azot
și
anhidridă
fosforică.