OK
X
biliard (2)
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. billard)
1.
o
mie
de
bilioane
(10
15
);
se
mai
spune
și
bilion.
biliard 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. biliardo, fr. billard)
1.
joc
cu
3
bile
colorate,
mișcate
prin
lovirea
uneia
dintre
ele
cu
tacul
pe
o
masă
acoperită
cu
postav
verde;
masa
însăși.
achiu
Parte de vorbire:
I. s.n. (înv.), II. s.m. (înv.)
Etimologie: (I. fr. acquit; II. cf. lat. apium)
1.
I.
bilă
de
încercare
la
jocul
de
biliard,
desemnând
persoana
care
începe
partida.
2.
(reg.)
baston
special
de
lemn,
cu
care
jucătorii
lovesc
bilele
de
biliard;
tac.
3.
II.
plantă
erbacee
aromatică
din
familia
umbeliferelor,
cu
frunze
mari,
penate,
cu
flori
albe,
cu
un
rizom
gros,
globulos
și
cărnos,
cultivată
ca
plantă
culinară;
țelină
(Apium
graveolens).
bandă 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bande, germ. Band)
1.
fâșie
îngustă
și
lungă
cu
care
se
leagă,
se
înfășoară
ceva.
2.
parte
lungă
și
îngustă
a
unei
suprafețe.
3.
fir
de
circulație
pe
o
stradă
sau
șosea.
4.
(anat.)
fâșie
de
țesut
care
unește
două
organe.
5.
parte
a
cromozomului,
clar
diferențiată,
de
culoare
mai
închisă
sau
mai
deschisă.
6.
~
magnetică
=
fâșie
pentru
înregistrarea
magnetică
a
semnalelor
electrice;
~
de
magnetofon
=
fâșie
îngustă
de
material
flexibil,
cu
un
strat
fin
de
substanță
feromagnetică,
pentru
înregistrarea
și
reproducerea
sunetelor
cu
magnetofonul;
~
etalon
=
bandă
magnetică
cu
înregistrări
speciale
pentru
reglarea
sau
verificarea
parametrilor
unui
magnetofon
ori
magnetoscop;
~
rulantă
=
fâșie
îngustă,
continuă
(de
cauciuc)
care
servește
la
transportul
în
plan
orizontal
al
unor
materiale
sau
piese;
~
de
imagini
=
peliculă
cinematografică;
~
sonoră
=
peliculă
cinematografică
de
înregistrat
sunetul.
7.
(spațiu
neimprimat)
între
două
sau
mai
multe
mărci
poștale;
ștraif.
8.
margine
elastică
de
la
masa
de
biliard.
9.
(herald.)
figură
diagonală
care
reunește
unghiul
drept
de
sus
al
unui
scut
cu
unghiul
stâng
de
jos.
10.
în
~
=
(despre
figuri)
așezat
în
diagonala
scutului.
11.
grup
de
frecvențe
învecinate
sau
apropiate
care
fac
parte
din
spectrul
unei
radiații
sonore
sau
electromagnetice.
12.
înclinare
a
unei
nave
pe
un
bord
sub
efectul
vântului
sau
când
încărcătura
este
greșit
repartizată.
bilă 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bille)
1.
sferă
de
lemn,
sticlă,
metal
etc.
pentru
popice,
biliard,
rulmenți
etc.
2.
(albă,
roșie,
neagră
etc.)
notă
care
se
dădea
în
trecut
la
unele
facultăți.
3.
(fam.)
cap.
4.
stâlp
de
lemn,
rotund,
în
construcții.
bilion
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. billion)
1.
număr
egal
cu
o
mie
de
miliarde,
în
trecut,
în
Anglia,
Germania
etc.
2.
(în
uzul
actual
american)
miliard;
biliard2.
carambol
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. carambole)
1.
(la
biliard)
bilă
roșie.
2.
(la
jocul
de
biliard)
atingere
cu
bila
proprie
a
celorlalte
două
bile
(prin
care
se
marchează
un
punct
pentru
jucător);
punct
înscris
în
acest
fel;
carambolaj.
3.
(fig.,
fam.)
situație
încurcată;
neînțelegere;
încurcătură;
zăpăceală.
4.
(prin
ext.)
un
accident
în
serie
în
care
vehiculele
se
ciocnesc
între
ele.
5.
(prin
ext.;
fam.)
serie
de
șocuri,
ciocniri
de
oameni
sau
lucruri
între
ele.
carambola
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. caramboler)
1.
tr.,
intr.
(la
biliard)
a
face
carambolaj.
2.
(fam.)
a
lovi,
a
ciocni.