capitalband

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Kapitalband)

1. șiret lat cu margine rotundă îngroșată, la extremitățile cotorului unei cărți legate.

filetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. filet)

1. unealtă în lucrările de legătorie pentru aplicarea de ornamente aurite pe cotorul și pe coperta cărților.

signet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. signet)

1. panglică subțire care se atașează la partea de sus a cotorului unei cărți pentru a ușura găsirea paginii; semn de carte.

talon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. talon)

1. partidă la unele jocuri de cărți.
2. porțiunea de deasupra călcâiului unui ciorap.
3. marginea tare și îngroșată a unei anvelope, care se introduce în janta roții.
4. parte care rămâne la cotorul unui chitanțier, bonier etc. după ce s-au rupt părțile detașabile.
5. document eliberat călătorilor cu avionul, sau cu vaporul care certifică existența biletului sau permite controlul trecerii lor prin diversele servicii ale (aero)portului.
6. (arhit.) mulură convex-concavă formată din două sferturi de cerc care se racordează.
7. (muz.) piesă montată la capătul de jos al unui arcuș.

legătură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. ligatura)

1. legare; mod de a uni două corpuri, prin care se limitează mobilitatea lor relativă și care permite de obicei transmiterea unor mișcări de la unul la celălalt; joncțiune.
2. spec. mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură.
3. conectare a mai multor elemente de circuit electric.
4. unire a unor particule care constituie o moleculă, un atom, un nucleu etc.
5. forță de ~ = forță care leagă între ei atomii unei molecule.
6. energie de ~ = energie eliberată la formarea unui sistem material.
7. mijloc de comunicare (aeriană, telegrafică etc.).
8. piesă, dispozitiv, obiect (flexibil) care unește sau fixează două sau mai multe obiecte, cu care este fixat, imobilizat cineva sau ceva.
9. basma.
10. (înv.) cravată.
11. fașă, bandaj.
12. coperțile și cotorul în care se fixează filele unei cărți, ale unui caiet etc.
13. grup de obiecte legate împreună (într-o pânză sau cu o sfoară, o curea etc.) spre a se păstra sau a se transporta mai ușor; sarcină, boccea; mănunchi.
14. relație între fenomene, persoane, colectivități etc.
15. relație de rudenie, de dragoste sau de prietenie.
16. (mai ales la pl.) relație, cunoștință printre oamenii de seamă sau influenți.
17. contact stabilit și menținut între diferite persoane, instituții, state etc.
18. agent de ~ = agent care ține un contact permanent între două unități militare, între două grupuri de comandă etc.
19. om de ~ = om care asigură contactul permanent între două instituții, două întreprinderi etc.
20. (înv.) acord, înțelegere, convenție.
21. concordanță între părțile unei expuneri, ale unei argumentări.
22. (în loc. prep.) în ~ cu... = referitor la...
23. (fig) întărire.