Dictionar

Rezultate secundare (Gânditor):

Filozof, -oafă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. philosophe, lat. philosophus, gr. philosophos)

1. specialist în filozofie; gânditor.

2. (fig.) înţelept; om echilibrat.


Liber-cugetător

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. libre penseur)

1. gânditor care adoptă o atitudine critică faţă de religie şi de biserică.


Meditativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. méditatif)

1. înclinat spre meditare; gânditor.


Mutaziliţi

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mutasilites)

1. pl. gânditori musulmani din sec. VIII şi IX care negau dogma despre caracterul increat şi veşnic al Coranului.


Pansiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pensif)

1. (ir.) meditativ, gânditor.


Reflexiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. reflexif, lat. reflexivus, germ. reflexiv)

1. (despre oameni) predispus la reflecție; meditativ, gânditor.

2. care se răsfrânge.

3. diateză = diateză care arată acțiunea unui verb se răsfrânge asupra subiectului gramatical care o execută; verb ~ = verb la diateza reflexivă; pronume ~ = pronume reprezentând persoana asupra căreia se răsfrânge acțiunea verbului reflexiv.

4. (mat.) relație = relație pe care un element o poate avea cu el însuși.