OK
X
temerar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. téméraire, lat. temerarius)
1.
îndrăzneț,
cutezător
(peste
măsură),
curajos.
cascadorie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (cascador + -ie)
1.
profesiunea
de
cascador.
2.
faptă
temerară,
de
cascador.
kamikaze
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. kamikaze)
1.
s.
m.
inv.
pilot
(japonez)
care
se
sacrifică
într-o
acțiune
de
luptă.
2.
(p.
ext.)
persoană
temerară.
3.
s.
n.
avion
de
luptă
al
marinei
japoneze
încărcat
cu
exploziv,
pilotat
de
un
kamikaze,
care
se
arunca
asupra
țintei.
4.
(fig.)
sinucigaș.
5.
(adj.)
de
o
temeritate
sinucigașă.
rodomont
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. rodomont)
1.
om
care
se
pretinde
prepotent
și
se
lansează
în
acțiuni
hazardate
pentru
a-și
dovedi
superioritatea
fizică.
2.
fanfaron,
temerar,
lăudăros.
temeritate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. témérité, lat. temeritas)
1.
îndrăzneală
excesivă
și
nesăbuită,
cutezanță.
2.
manifestare
de
om
temerar;
act
de
curaj.
3.
(arte)
efect,
act
riscant
capabil
să
șocheze,
să
dea
naștere
la
critici.
cascadorism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (cascador + -ism)
1.
faptă
temerară,
de
cascador;
cascadorie.
cutezător, -oare
Parte de vorbire:
adj. (adesea substantivat)
Etimologie: (cuteza + -ător)
1.
(persoană)
care
cutează,
care
dovedește
cutezanță
sau
are
o
atitudine
sau
o
comportare
curajoasă,
îndrăzneață,
hotărâtă.
2.
(om)
îndrăzneț,
curajos,
temerar.