Dictionar

aerofilatelist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aérophilatéliste)

1. cel care se ocupă cu aerofilatelia.
2. persoană care colecționează timbre destinate sau tranzitate de poșta aeriană (par avion).
 

buretieră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (burete + -ieră)

1. cutiuță cu burete care servește la umezit timbrele de lipit.
 

cașet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cachet)

1. carnet în care se înseamnă fiecare lecție pe care o ține un profesor.
2. plată făcută după numărul de lecții predate.
3. (filat.) plic ștampilat din prima zi a emisiunii timbrelor.
 

filatelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. philatélie)

1. colecționare și studiere a timbrelor și mărcilor poștale.
 

metalogravură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. métallogravure)

1. procedeu de gravare manuală cu dalta a clișeelor de metal pentru imprimarea de bancnote, timbre etc.
2. clișeul obținut.
 

rotoheliografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rotohéliographie)

1. tipar adânc cu forme cilindrice de cupru, pe cale fotochimică, pentru revistele în mai multe culori, timbre, reproduceri pentru albume de artă etc.; rotogravură, rotoheliogravură.