incendiu
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (lat. incendium, it. incendio, fr. incendie)
Etimologie: (lat. incendium, it. incendio, fr. incendie)
1. foc mare care se răspândește rapid și provoacă de obicei daune semnificative; pârjol.
2. (securitate) alarmă de ~ = alarmă, semnal de avertizare a unui incendiu într-o clădire, care duce la evacuarea acesteia din urmă.