Dictionar

axel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. axel)

1. figură de patinaj artistic care comportă o săritură de răsucire a corpului patinatorului în jurul lui însuși.
 

axeroftol

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. axerophtol)

1. (biochimie) vitamină liposolubilă indispensabilă pentru buna funcționare a ochilor, oaselor și pielii; vitamina A.
 

abaxial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr., engl. abaxial)

1. situat în afara unui ax central.
2. (anat.) situat în afara axei unui organ.
 

abonament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abonnement)

1. convenție prin care, în schimbul unei taxe, se obțin unele servicii, dreptul la folosirea unui mijloc de transport, anumite publicații; înscris prin care se certifică această convenție.
 

abscisă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)

1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea și sensul segmentului cuprins între originea axei și un punct dat, determinând poziția acestuia.
2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct.
 

ad valorem

Parte de vorbire:  loc. adv.  
Etimologie: (lat. ad valorem)

1. (despre calcularea taxelor vamale) după valoare.
 

ampatament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. empattement)

1. distanța dintre axele osiilor externe ale unui vehicul.
2. soclu de zidărie.
 

anizoforie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anisophorie)

1. tendință de deviație în sus a axei vizuale a unui ochi.