OK
X
patinaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. patinage)
1.
faptul
de
a
patina;
patinare;
sportul
cu
patinele.
2.
patinoar.
arabesc
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arabesque)
1.
s.
n.
ornament
inspirat
din
arta
arabă.
2.
motiv
decorativ
ornamental
din
diverse
combinații
de
figuri
(linii,
frunze,
flori)
împletite
simetric.
3.
mod
de
exprimare
prin
exces
de
ornamente;
procedeu
stilistic
care
realizează
acest
mod.
4.
figură
în
baletul
clasic,
la
patinaj
sau
la
gimnastică,
cu
piciorul
și
brațul
liber
spre
orizontală.
5.
ornament
muzical.
6.
s.
f.
piesă
muzicală
cu
o
linie
melodică
bogat
ornamentată.
axel
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. axel)
1.
figură
de
patinaj
artistic
care
comportă
o
săritură
de
răsucire
a
corpului
patinatorului
în
jurul
lui
însuși.
figură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. figure, lat. figura)
1.
chip,
față,
obraz.
2.
(fam.)
a-i
face
ă
(cuiva)
=
a
păcăli,
a
face
cuiva
o
farsă.
3.
formă
exterioară
a
unui
corp,
a
unei
ființe;
imagine
plastică
a
unui
corp.
4.
(mat.)
~
geometrică
=
ansamblu
de
puncte,
linii
și
suprafețe.
5.
carte
de
joc
pe
care
sunt
imprimate
diferite
semne
și
personaje.
6.
(șah)
fiecare
dintre
piesele
de
joc.
7.
persoană;
personalitate.
8.
personaj
reprezentativ,
tipic
al
unei
opere
literare.
9.
reprezentare,
imagine
simbolică
sau
alegorică
a
unei
persoane,
a
unui
animal
sau
obiect.
10.
~
de
stil
=
procedeu
stilistic
prin
care
se
schimbă
sensul
propriu
al
unui
cuvânt,
îmbogățindu-i-se
semnificația.
11.
~i
silogistice
=
cele
patru
forme
pe
care
le
poate
lua
silogismul
în
funcție
de
poziția
termenilor
în
premise.
12.
poziție,
mișcare
(la
dans,
la
scrimă,
patinaj
etc.).
patinator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (patina1 + tor)
1.
sportiv
care
practică
patinajul.
patinoar
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. patinoire)
1.
teren
acoperit
cu
gheață
pe
care
se
patinează;
patinaj.
2.
(prin
anal.)
suprafață
foarte
alunecoasă.
scheting
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl., fr. skating)
1.
patinaj
cu
ajutorul
unor
patine
pe
rotile;
patina
însăși.