OK
X
cocaină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cocaïne)
1.
alcaloid
toxic
din
frunzele
de
coca
sau
obținut
prin
sinteză,
ca
anestezic
total.
coca
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., sp. coca)
1.
inv.
arbust
originar
din
America
de
Sud,
din
ale
cărui
frunze
se
extrage
cocaina.
cocainoman, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cocaïnomane)
1.
toxicoman
care
folosește
cocaina
ca
stupefiant.
cocainomanie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cocaïnomanie)
1.
folosire
abuzivă
de
cocaină.
stupefiant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. stupéfiant)
1.
adj.
care
uimește,
uluitor.
2.
s.
n.
substanță
toxică
(opiu,
cocaină,
heroină
etc.)
care
inhibă
centrii
nervoși,
producând
o
stare
de
euforie
trecătoare.
zoopsie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: ( fr. zoopsie)
1.
(med.)
viziune
halucinantă
de
animale
hidoase
sau
periculoase,
caracteristică
anumitor
intoxicații
(cu
alcool,
cocaină
et
cetera).