Dictionar

acariot

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. akariote)

1. (biol.) celulă fără nucleu; celulă nenucleată; acariobiont.
2. nucleu neconstituit încă în plasmă celulară.
 

amatol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amatol)

1. exploziv constituit din nitrat de amoniu și trinitrotoluen.
 

aminobenzoic

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aminobenzoïque)

1. (chimie) acid ~ = compus aromatic constituit dintr-un ciclu benzenic substituit cu o grupare carboxil și o grupare amină și, prin urmare, cu formula chimică C7H7NO2; există sub formă de trei izomeri, în funcție de poziția acestor grupări, cel mai frecvent fiind cunoscut sub numele de acid antranilic.
 

amonit 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Ammonit)

1. exploziv constituit din azotul de amoniu și compuși nitrici.
 

anglicanism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anglicanisme)

1. religie de stat a Angliei, cu caracter reformat, constituită oficial în 1562 sub Elisabeta I.
 

arbustiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. arbustif)

1. cu caractere de arbust; constituit din arbuști.