OK
X
aforism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aphorisme, gr. aphorismos)
1.
cugetare,
judecată
care
redă
într-o
formă
concisă
și
expresivă
un
adevăr;
adagiu,
maximă,
sentință.
cogitativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. cogitativo)
1.
referitor
la
cugetare.
2.
care
se
referă
la
cogitație.
3.
(scolastică)
facultate
~ă
=
facultatea
de
a
face
inferențe
imediate
care
nu
implică
nici
construcția,
nici
rigoarea
unei
deducții.
cogitațiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. cogitation, lat. cogitatio)
1.
reflecție
intensă
și
laborioasă;
cugetare,
gândire.
gnom 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (gr. gnome)
1.
sentință,
maximă;
cugetare,
moto.
GNOM(O)-, -gnomie
Parte de vorbire:
afix
Etimologie: (fr. gnom/o/-, -gmonie, cf. gr. gnome „inteligenţă”)
1.
„cugetare,
maximă;
sentință”.
meditație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. méditation, lat. meditatio)
1.
gândire,
cugetare
îndelungată
și
adâncă.
2.
poezie
lirică
filozofică
în
care
poetul
își
pune
unele
probleme
în
legătură
cu
existența
omenească.
3.
scriere
în
proză
asupra
unui
subiect
filozofic,
moral
sau
religios.
4.
lecție
particulară.