OK
X
dansant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dansant)
1.
(despre
serate,
petreceri)
la
care
se
dansează,
cu
dans.
estradă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. estrade)
1.
platformă
într-o
sală
sau
în
aer
liber,
pe
care
au
loc
reprezentații
artistice;
platformă
ridicată
deasupra
solului.
2.
de
~
=
(despre
teatru,
muzică,
concerte,
spectacole)
ușor,
variat,
distractiv,
satiric.
3.
parte
a
podelei,
mai
ridicată,
pe
care
se
așază
catedra
într-o
clasă,
într-un
amfiteatru
etc.
4.
gen
muzical
ușor,
distractiv,
cuprinzând
piese
vocale
și
instrumentale
cu
caracter
dansant,
satiric,
umoristic.
vilanelă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. villanelle, it. villanella)
1.
poezia
cu
formă
fixă
(în
literatura
franceză),
cu
18
versuri,
pe
două
rime.
2.
scurtă
poezie
pastorală.
3.
cântec
vocal
cu
caracter
dansant,
de
origine
napolitană,
din
sec.
XV-XVI,
plin
de
vivacitate
ritmică,
de
voie
bună.
4.
piesă
cu
caracter
de
dans
țărănesc,
în
tempo
vioi.