teatru
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. théâtre, lat. theatrum, gr. theatron, germ. Theater)
Etimologie: (fr. théâtre, lat. theatrum, gr. theatron, germ. Theater)
1. arta de a reprezenta în fața unui public un spectacol dramatic, muzical, coregrafic etc.
2. instituție artistică destinată reprezentării spectacolelor.
3. totalitatea lucrărilor dramatice ale unui popor sau autor; dramaturgie.
4. profesiunea de actor sau de regizor.
5. spectacol, reprezentație scenică.
6. a face (sau a juca) ~ = a se preface.
7. loc unde se petrece, se desfășoară un eveniment, o acțiune.
8. ~ de război = vast spațiu terestru, maritim, aerian în care se duc acțiuni militare de mare importanță politico-strategică; (în trecut) ~ de operații = teritoriu unde se desfășoară acțiuni de luptă.
9. ~ experimental = calificare folosită pentru a desemna spectacolele care nu respectă canoanele întâlnite de obicei în acest domeniu, greu de clasificat, și teatrul de avangardă care încearcă experiențe noi sau care utilizează o metodă experimentală.