Rezultate principale (Dans):
Dans
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. danse)
1. gen artistic constând din mişcări ritmice, expresive, ale corpului, execuate în tactul unei melodii.
Rezultate secundare (Dans):
Contradans
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contredanse)
1. dans cu mişcări vioaie, asemănător cadrilului, cu două sau patru grupe de dansatori aşezaţi faţă în faţă; melodia corespunzătoare.
Dansa
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. danser)
1. intr., tr. a executa un dans.
2. (fig.) a se mişca necontenit.
Dansant, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dansant)
1. (despre serate, petreceri) la care se dansează, cu dans.
Dansator, -oare
Parte de vorbire: s.
Origine: (dansa + -tor)
Adagio
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. adagio)
2. s. n. parte dintr-o lucrare muzicală scrisă în acest tempo.
3. dans clasic lent pentru doi solişti, într-un balet.
Alemandă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allemande)
1. vechi dans de origine germană, iniţial vesel, vioi, ulterior moderat, grav; melodia corespunzătoare.
Almee
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almée)
1. dansatoare-cântăreaţă egipteană.
Anglaise
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anglaise)
1. vechi dans popular, de origine engleză, foarte vioi, cu structură bipartită, executat în grup, dansatorii schimbându-şi necontenit locul prin repetarea aceleiaşi figuri; contradans.
Antrenament
Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. entraînement)
1. complex de exerciţii desfăşurate sistematic pentru antrenarea unui sportiv, dansator, a vocii unui cântăreţ etc.
2. exerciţiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obţinerii unei producţii superioare.
Aragonez, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aragonais)
1. adj., s. m. f. (locuitor) din Aragon.
2. (s. n.) dialect vorbit în Aragon.
3. s. f. dans popular spaniol, vioi, în măsură ternară; melodia corespunzătoare.