Rezultate secundare (Popular,):
Popular, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. populaire)
1. referitor la popor, din popor, al poporului.
Popular; indigen; vernacular
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT Vernacularis; Vernaculus
3. EN vernacular; popular
4. DE volkstümlich; inländisch; einheimisch
6. HU népi; bennszülött; hazai, őslakó
Popularitate
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. popularité)
1. calitatea de a fi popular (4); renume.
Populariza
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. populariser)
1. a face popular, cunoscut, a răspândi (o idee, o operă).
Popularizant, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (populariza + -ant)
1. care popularizează; popularizator.
Popularizator, -oare
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (populariza + -tor)
1. (cel) care popularizează; popularizant.
Acordeon
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. accordéon, germ. Akkordeon)
1. instrument muzical, popular și portabil, al cărui sunet este produs prin acțiunea simultană a unui burduf și a unei claviaturi pe niște ancii metalice.
2. (loc.) în ~ = care formează pliuri paralele; care are multe pliuri suprapuse.
Adagiu
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. adagium)
1. formulă în general veche, care enunță un adevăr acceptat, un principiu de acțiune sau o regulă juridică; maximă proverbială, sentinţă populară, aforism, apoftegmă, dicton.
Ak´ân
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. akîn)
1. rapsod popular cazah sau kirghiz.
Alevinaj
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alevinage)
1. (re)populare cu alevini a unei ape.
Anglaise
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anglaise)
1. vechi dans popular, de origine engleză, foarte vioi, cu structură bipartită, executat în grup, dansatorii schimbându-şi necontenit locul prin repetarea aceleiaşi figuri; contradans.
Antropopsihologie
Parte de vorbire: s.
Origine: (antropo- + psihologie)
1. ştiinţă care studiază creaţiile şi tradiţiile populare.