Dictionar

Rezultate secundare (Popular,):

Popular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. populaire)

1. referitor la popor, din popor, al poporului.

2. apărut, creat în popor.

3. destinat poporului.

4. apreciat, iubit de popor.


Popular; indigen; vernacular

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT Vernacularis; Vernaculus

2. FR vernaculaire; populaire

3. EN vernacular; popular

4. DE volkstümlich; inländisch; einheimisch

5. RU местный; туземный

6. HU népi; bennszülött; hazai, őslakó


Popularitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. popularité)

1. calitatea de a fi popular (4); renume.


Populariza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. populariser)

1. a face popular, cunoscut, a răspândi (o idee, o operă).


Popularizant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (populariza + -ant)

1. popularizator.


Popularizator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (populariza + -tor)

1. (cel) care popularizează; popularizant.


Ak´ân

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. akîn)

1. rapsod popular cazah sau kirghiz.


Alevinaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alevinage)

1. (re)populare cu alevini a unei ape.


Anglaise

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anglaise)

1. vechi dans popular, de origine engleză, foarte vioi, cu structură bipartită, executat în grup, dansatorii schimbându-şi necontenit locul prin repetarea aceleiaşi figuri; contradans.


Antropopsihologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (antropo- + psihologie)

1. ştiinţă care studiază creaţiile şi tradiţiile populare.


Apella

Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. apella)

1. adunare populară în Sparta antică, având toţi cetăţenii cu drepturi depline, trecuţi de 30 de ani.


Aragonez, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aragonais)

1. adj., s. m. f. (locuitor) din Aragon.

2. (s. n.) dialect vorbit în Aragon.

3. s. f. dans popular spaniol, vioi, în măsură ternară; melodia corespunzătoare.