Dictionar

chestor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. questeur, lat. quaestor)

1. magistrat roman care în perioada regalității îndeplinea funcția de judecător, iar în cea a republicii deținea funcții financiare.
2. șeful unei chesturi de poliție.
3. membru al biroului unei adunări parlamentare pentru folosirea fondurilor, pentru administrație și securitate.
 

referendar 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. referendarius, germ. Referendar, fr. référendaire)

1. demnitar al curții franceze însărcinat cu prezentarea și urmărirea cererilor relative la titlurile de noblețe, la dispensele de vârstă etc.
2. mare ~ = membru al senatului în imperiul francez, care deținea sigiliul adunării.
 

supleant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. suplléant)

1. s. m. f., adj. suplinitor.
2. adj. membru ~ = membru al unui organ de partid sau de stat care exercită atribuțiile titularului în lipsa lui, având drept de vot consultativ (azi neuzitat).
3. s. m. (în trecut) judecător care deținea prima treaptă ierarhică în magistratură.
 

tritagonist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (gr. tritagonistes)

1. (în teatrul antic grecesc) actor care deținea rolul al treilea.
 

vidam

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. vidame)

1. (în evul mediu) nobil laic, comandant al trupelor unui episcop.
2. nobil care deținea o feudă într-un domeniu episcopal.
 

predialist

Parte de vorbire:  s.m. (înv.)  
Etimologie: (lat. praedialista)

1. nobil care deținea latifundii sau administra proprietățile bisericii.