OK
X
fixitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. fixité)
1.
stare,
caracter
a
ceea
ce
este
fix;
imobilitate,
nemișcare.
imobilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. immobilité, lat. immobilitas)
1.
stare
de
nemișcare,
de
fixitate,
de
neclintire.
imuabilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. immuabilité)
1.
însușirea
a
ceea
ce
este
imuabil;
permanență,
fixitate;
imutabilitate.
imutabilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. immutabilité, lat. immutabilitas)
1.
caracterul
a
ceea
ce
nu
se
poate
schimba,
calitatea
a
ceea
ce
este
imutabil;
permanență,
fixitate,
imuabilitate.
2.
(anton.)
mutabilitate.
invarianță
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. invariance)
1.
menținere
neschimbată
a
unei
mărimi,
a
unui
sistem
de
numere
într-o
transformare
anumită;
stabilitate,
fixitate.
stabilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. stabilité, lat. stabilitas)
1.
însușirea
de
a
fi
stabil;
echilibru,
statornicie;
fixitate.
2.
proprietate
a
unui
corp
de
a-și
menține
starea
sau
de
a
reveni
la
starea
inițială
când
este
deplasat
din
această
stare.