OK
X
edificiu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. aedificium, fr. édifice)
1.
clădire
impunătoare,
de
mari
proporții.
gotic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. gothique, lat. gothicus)
1.
adj.
referitor
la
goți,
propriu
goților.
2.
scriere
~ă
=
scriere
cu
caractere
colțuroase,
în
apusul
Europei
în
evul
mediu;
roman
~
=
roman
dezvoltat
în
Anglia
în
a
doua
jumătate
a
sec.
XVIII,
care
cultiva
interesul
pentru
istorie,
pentru
întâmplări
misterioase,
terifiante;
stil
~
(și
s.
n.)
=
stil
arhitectonic
sau
artistic,
răspândit
în
Europa
în
sec.
XII-XVI,
caracterizat
prin
construcții
de
proporții
impunătoare,
dar
zvelte,
cu
arce
și
bolți
ogivale,
vitralii
și
multe
sculpturi
în
piatră.
3.
s.
f.
limbă
a
unei
traduceri
a
Bibliei
de
către
episcopul
Ulfila
pentru
o
comunitate
creștină
de
limbă
germanică.
prestanță
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. prestance)
1.
ținută,
atitudine
demnă,
impunătoare.
somptuos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. sompueux, lat. somptuosus)
1.
care
este
de
o
eleganță
impunătoare
și
foarte
costisitoare;
fastuos,
luxos,
bogat.
2.
(var.)
(înv.)
sumptuos.