OK
X
Parce
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. Parcae)
1.
(mit.
lat.)
cele
trei
divinități
ale
destinului
despre
care
se
credea
că
prima
toarce,
a
doua
deapănă,
iar
a
treia
taie
firul
vieții
omului.
abatere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (abate)
1.
acțiunea
de
a
(se)
abate
și
rezultatul
ei.
2.
îndepărtare,
deviație
de
la
direcția
inițială
sau
normală.
3.
(fig.)
îndepărtare
de
la
o
normă,
de
la
o
linie
de
conduită,
de
gândire
etc.
4.
(jur.)
încălcare
a
unei
dispoziții
cu
caracter
administrativ
sau
disciplinar.
5.
(tehn.)
diferența
dintre
valoarea
efectivă
sau
valoarea-limită
admisă
a
unei
mărimi
și
valoarea
ei
nominală.
6.
(tehn.)
diferența
dintre
dimensiunea
reală
și
cea
proiectată
a
unei
piese.
7.
(mar.)
operația
de
întoarcere
intenționată
a
prorei
unei
nave
într-o
anumită
direcție.
8.
(econ.)
~
fiscală
=
parte
procentuală
din
venit,
care
este
scutită
de
impozit.
9.
(econ.)
~
monetară
=
factor
de
natură
inflaționistă
care
se
caracterizează
prin
creșterea
mai
rapidă
a
masei
monetare
în
raport
cu
masa
bunurilor
și
serviciilor,
manifestată
prin
majorări
ale
prețurilor
și
scăderea
puterii
de
cumpărare
a
unei
monezi.
10.
(compus)
~-standard
=
indicator
de
măsurare
a
dispersiei
valorilor
unei
variabile
aleatorii.
11.
(gram.)
excepție.
12.
(înv.;
loc.
subst.)
~
de
la
vorbă
=
digresiune.
13.
(loc.
subst.)
~
de
la
regulă
=
excepție.
14.
culcare
pe
pământ;
doborâre.
15.
(fig.)
deprimare.
ad patres
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (lat. ad patres, la strămoşi)
1.
(fam.)
a
se
întoarce
~
=
a
muri;
a
trimite
~
=
a
ucide.
anteversie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. antéversion)
1.
(med.)
îndoire,
întoarcere
sau
deplasare
anterioară
a
unui
organ;
înclinarea
înainte
a
axului
vertical
al
unui
organ.
2.
~
femurală
=
afecțiune
în
care
colul
femural
se
înclină
înainte
față
de
restul
femurului.
3.
~
a
uterului
=
înclinarea
axei
verticale
a
uterului,
al
cărui
fund
este
înclinat
înainte
și
colul
uterin
ridicat
înapoi.
4.
(var.)
anteversiune.
5.
(antonime)
retroversie,
retroversiune.
arcadă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arcade)
1.
element
de
arhitectură
dintr-un
arc
și
din
elementele
care
îl
susțin.
2.
motiv
decorativ
constând
din
înscrierea
ritmică
a
unor
arce
de
cerc.
3.
porțiune
anatomică
(osoasă)
în
formă
de
arc;
partea
curbată
a
osului
frontal,
deasupra
ochiului.
4.
(geol.)
microrelief
de
forma
unui
arc
suspendat;
portal.
5.
fiecare
dintre
părțile
unei
șei,
sub
formă
de
punți
arcuite.
ardent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. ardent, lat. ardens)
1.
înflăcărat,
înfocat,
pasionat.
2.
(despre
nave)
care,
sub
acțiunea
vântului,
se
întoarce
cu
prora
în
direcția
din
care
bate
vântul.
avariție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. avaritia, fr. avarice)
1.
însușirea
de
a
fi
avar,
patima
avarului;
zgârcenie,
calicie.
2.
atașament
excesiv
față
de
deținerea
de
bani,
avere,
fără
a
se
folosi
de
acestea.
3.
(anton.)
dărnicie,
generozitate.