melodramă
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. mélodrame)
Etimologie: (fr. mélodrame)
1. (în tragedia antică greacă) dialog cântat între corifeu și un personaj.
2. dramă care utiliza acompaniamentul muzical pentru a marca intrarea sau ieșirea personajelor din scenă.
3. operă dramatică scrisă într-un stil emfatic, cu acțiune complicată, neverosimilă, în care comicul alternează cu dramaticul.