Dictionar

polenta

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. polenta)

1. mămăligă.
2. fiertură din mălai sau din făină, în Italia.
 

crudăciune

Parte de vorbire:  s.f. (reg.)  
Etimologie: (crud + -iciune)

1. fruct, porumb sau dovlec necopt.
2. mămăligă subțire.
3. aliment care se mănâncă crud; (reg.) crudiciune.
 

micăcior

Parte de vorbire:  s.m. (Transilv.)  
Etimologie: (nesigură, cf. dumicat)

1. firimituri de mămăligă puse în iaurt sau în lapte acru.
 

brucer

Parte de vorbire:  s.n. (regional)  
Etimologie: (brucă + -er)

1. băț cu care se mestecă mămăliga; făcăleț, (reg.) brucelnic.
 

nefiert (nefiartă)

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + fiert)

1. care nu este bine fiert; care nu a fost fiert suficient; crud.
2. (fam.; depr.) mămăligă ~ă = om lipsit de inițiativă și de energie.
3. (s.f.) (expr.) a vorbi fierte și ~e = a vorbi multe și de toate, și ce trebuie și ce nu trebuie.