OK
X
crud
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
crudus
2.
FR
cru;
non
mûr
3.
EN
raw;
uncooked;
unripe
4.
DE
roh;
unreif
5.
RU
незрелый;
сырой
6.
HU
nyers,
éretlen
crudăciune
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (crud + -iciune)
1.
fruct,
porumb
sau
dovlec
necopt.
2.
mămăligă
subțire.
3.
aliment
care
se
mănâncă
crud;
(reg.)
crudiciune.
crudiciune
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (crud + -iciune)
1.
aliment
care
nu
trebuie
fiert
sau
fript,
care
se
mănâncă
crud.
2.
(var.)
cruduciune.
cruditate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. crudité)
1.
calitatea
a
ceea
ce
este
crud.
2.
(fig.)
vorbă
grosolană,
mojicie.
3.
(pl.)
fructe,
legume
proaspete.
barbar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. barbare, lat. barbarus)
1.
nume
dat
de
greci
și
romani
oricărui
individ
care
aparținea
unei
populații
străine.
2.
(pl.)
nume
dat
în
trecut
popoarelor
migratoare
care
au
invadat
Europa
la
începutul
evului
mediu;
(sg.)
individ
aparținând
unui
asemenea
popor.
3.
(fig.;
și
adj.)
om
crud,
sălbatic,
necivilizat;
grosolan.
4.
(adv.)
în
mod
crud,
sălbatic.
bestial, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. bestial, lat. bestialis)
1.
de
bestie;
animalic;
feroce,
crud,
inuman.
bestie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it., lat. bestia)
1.
animal
sălbatic,
fiară.
2.
(fig.)
om
crud,
feroce;
brută.
canibal, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cannibale, sp. canibal)
1.
adj.
(despre
animale)
care
se
hrănește
cu
indivizi
din
aceeași
specie.
2.
s.
m.
f.
antropofag.
3.
(fig.)
om
crud,
feroce.
cruditate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. crudité)
1.
calitatea
a
ceea
ce
este
crud.
2.
(fig.)
vorbă
grosolană,
mojicie.
3.
(pl.)
fructe,
legume
proaspete.
diabolic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. diabolique, lat. diabolicus)
1.
drăcesc,
de
(la)
diavol;
demonic.
2.
funest,
primejdios.
3.
rău,
crud;
cinic;
perfid.