OK
X
omega
Parte de vorbire:
s.m. inv.
Etimologie: (fr. oméga, gr. omega, „o“ mare)
1.
ultima
literă
a
alfabetului
grecesc
(ω,
Ω),
corespunzând
sunetului
O.
omegatron
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. omégatron, germ. Omegatron)
1.
spectometru
de
masă,
care
funcționează
după
principiul
ciclotronului.
acromegal, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. acromégale)
1.
I.
(med.)
care
este
afectat
sau
se
referă
la
acromegalie
(afecțiune
endocrină
caracterizată
prin
hipertrofia
capului
și
a
extremităților).
2.
II.
persoană
atinsă
de
acromegalie.
alfa 1
Parte de vorbire:
s.m. inv.
Etimologie: (fr., gr. alpha)
1.
prima
literă
a
alfabetului
grecesc
(α,
Α),
corespunzând
sunetului
a.
2.
~
și
omega
=
începutul
și
sfârșitul.
3.
(fiz.)
particulă
~
=
particulă
din
doi
protoni
și
doi
neutroni;
radiație
~
=
radiație
din
particule
alfa.
gigantism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. gigantisme)
1.
însușirea
de
a
fi
gigantic.
2.
boală
endocrină
constând
în
creșterea
exagerată
a
întregului
corp
sau
a
anumitor
părți
ale
acestuia;
somatomegalie.
hipersplenie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. hypersplénie)
1.
(med.)
creștere
a
volumului
splinei;
splenomegalie.
megalosplenie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. mégalosplénie)
1.
mărire
a
splinei,
în
anumite
boli;
splenomegalie.
macrogenie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. macrogénie)
1.
(med.)
dezvoltare
anormală
a
feței
prin
creștere
exagerată
a
etajului
său
inferior
(a
bărbiei),
care
apare,
constant,
în
acromegalie;
macrognație.
2.
(antonim)
microgenie.