Rezultate principale (Inferior):
Inferior
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU alsó, alárendelt, alantas
Rezultate secundare (Inferior):
Inferior, -oară
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inférieur, lat. inferior)
1. adj. așezat mai jos; de jos.
2. (despre o parte a unui curs de apă, o regiune) în apropiere de punctul de vărsare; depărtate de izvor.
3. mai mic din punct de vedere numeric.
4. de calitate (mai) proastă; mai puțin bun; mai puțin frumos; mai mic decât alții.
5. care are un grad, o funcție, un rang mai mic decât altul.
6. s. m. subaltern, subordonat.
Inferioritate
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. infériorité)
1. situaţia, calitatea a ceea ce este inferior; dezavantaj.
Aalenian, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)
1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).
2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.
3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.
Abbevilian, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abbevillien)
1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.
2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.
3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.
4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
Acheulean, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acheuléen)
1. (din) ultimul subetaj al paleoliticului inferior.
Actinie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinie)
1. animal marin inferior, din încrengătura celenteratelor, cu gura înconjurată de tentacule frumos colorate, fixat pe stânci; anemonă-de-mare.
Adamantinom
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamantinome)
1. (med.) tumoare dentară malignă; ameloblastom.
2. (med.) tumoră invazivă și distructivă rezultată din transformarea malignă a mugurilor dinților din maxilarul inferior.
Agnatie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agnathie)
1. absenţa congenitală a maxilarului inferior.