Dictionar

alomorfoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. allomorphosis)

1. alometrie privind relațiile dintre o parte și întreg, sau dintre o parte și o alta a întregului din seriile structurale ale organismului.
 

amputație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amputation, lat. amputatio)

1. acțiunea de a amputa; amputare, amputat.
2. operație care constă în separarea unei părți sau a întregului membru de corp.
3. îndepărtarea chirurgicală a unui organ, a unui viscer sau a unui țesut.
4. malformație constând în lipsa sau dispariția unui organ util.
5. (var.) (înv.) amputațiune.
 

cașexie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cachexie, cf. gr. kakhexia „stare proastă”)

1. sindrom prin slăbirea progresivă a întregului organism și printr-o insuficiență funcțională a unor organe.
2. condiție caracterizată prin slăbire extremă și afectare gravă a stării generale.
3. (var.) cachexie.
 

decontracție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. décontraction)

1. acțiunea de a (se) decontracta; decontractare.
2. (revenire la) starea de relaxare a unui mușchi în urma contracției acestuia; (prin ext.) stare de relaxare a întregului corp.
3. (fig.) ușurință, naturalețe care caracterizează o persoană relaxată.
4. (antonime) contracție, contractare.
 

diriginte, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dirigeant)

1. profesor care răspunde de buna desfășurare a întregului proces de educație și instrucție a elevilor unei clase.
2. șef de oficiu poștal sau vamal ori al unei farmacii.
3. ~ de șantier = supraveghetor al lucrărilor de pe un șantier de construcții.
 

dolihocolon

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dolichocôlon)

1. (med.) anomalie constând în alungirea anormală a unei părți sau a întregului colon.
2. (cvasi-sinonim) megacolon.