Provocare

Parte de vorbire: s.
Origine: (provoca)

1. acţiunea de a provoca.

2. (jur.) aducere a cuiva, prin diverse acţiuni ilicite, într-o stare de tulburare sau emoţie favorabilă comiterii unei infracţiuni.

3. producere artificială a unei boli, a unui avort.

---

Alergografie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allergographie)

1. metodă de testare a alergiei prin provocarea de diverse reacţii.

---

Eutanasie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. euthanasie, gr. euthanasia)

1. moarte uşoară, fără dureri.

2. provocare de către medic a morţii unui bolnav incurabil, pentru a-i curma suferinţele. 3. sacrificare, prin procedee rapide, nedureroase, a animalelor bolnave.

---

Fotochineză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. photokinèse)

1. (biol.) provocare a mişcării unui organ(ism) prin schimbarea bruscă a intensităţii luminii.

---

Fraudă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fraude, lat. fraus, -dis)

1. act de rea-credinţă cu scop de profit, prin provocarea unei pagube; hoţie.

2. sumă sustrasă.

---

Iniţiere

Parte de vorbire: s.
Origine: (iniţia)

1. acţiunea de a (se) iniţia.

2. provocare a unei explozii, a unei reacţii cu ajutorul impulsului iniţial.

---

Masturbaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. masturbation, lat. masturbatio)

1. provocare a orgasmului prin autoexcitaţia organelor sexuale; onanie, chiromanie.

2. ~ psihică = obţinerea satisfacţiei sexuale prin simpla exacerbare imaginativă.

---