OK
X
recunoștință
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. reconnaissance)
1.
aducere
aminte
cu
dragoste,
recunoaștere
a
unei
binefaceri
primite;
gratitudine.
binemerita
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (bine + merita)
1.
a
câștiga
dreptul
la
recunoștința
cuiva.
ex-voto
Parte de vorbire:
s.n. invar.
Etimologie: (lat. ex voto „după legământ”)
1.
placă,
pictură
sau
orice
alt
obiect
purtând
o
formulă
de
recunoștință,
care
se
pune
într-un
loc
venerat
(biserică
sau
capelă),
în
semn
de
mulțumire
pentru
obținerea
unui
har
sau
împlinirea
unei
dorințe.
2.
(prin
ext.)
semn
de
recunoștință,
de
gratitudine.
gratitudine
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. gratitude, lat. gratitudo)
1.
sentiment
de
recunoștință
și
afecțiune
față
de
cineva.
2.
(antonim)
ingratitudine,
nerecunoștință.
gratulație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. gratulatio)
1.
manifestare
de
recunoștință;
gratulare,
felicitare.
2.
(var.)
gratulațiune.
3.
(antonim)
criticare.
ingratitudine
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ingratitude, lat. ingratitudo)
1.
atitudinea
celui
ingrat;
nerecunoștință.
recompensație
Parte de vorbire:
s.f. (înv.)
Etimologie: (fr. récompensation)
1.
acțiunea
de
a
recompensa
și
rezultatul
ei;
recompensare.
2.
acțiunea
de
a
acorda
o
recompensă,
în
semn
de
recunoștință
pentru
un
serviciu
prestat
sau
pentru
o
acțiune
care
merită
considerație,
recunoaștere.
3.
avantaj
acordat
cuiva
pentru
merite
deosebite,
pentru
un
serviciu
prestat
et
cetera;
recompensă.
4.
(var.)
recompensațiune,
recompenzație.