Dictionar

saliniza

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. saliniser)

1. (despre sol) a face să devină, a deveni salin; a se îmbiba cu săruri solubile pe care le conține în soluție apa de irigare.
 

desaliniza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. dessaler)

1. a extrage sarea din apă, din petrol etc.
2. a îndepărta sărurile dintr-o soluție sau dintr-un preparat; a desăra.
 

salinizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (saliniza)

1. acțiunea de a saliniza și rezultatul ei.
2. acumulare de săruri minerale solubile.
3. (antonim) desalinizare.
 

salinizat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (saliniza)

1. (despre ape, soluri) care conține săruri minerale solubile, care a devenit salin.
2. (antonim) desalinizat.
 

desalinizator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. dessaleur)

1. aparat pentru desalinizare chimică sau electrostatică.
 

halin 1, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. halin)

1. referitor la salinizarea mării.
 

desărare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (desăra)

1. acțiunea de a desăra și rezultatul ei; desalinizare.
2. punere în apă a unui aliment pentru a deveni mai puțin sărat.
3. (antonim) sărare.
 

desăra

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (de- + săra)

1. a îndepărta, total sau parțial, sarea (dintr-un aliment); a face mai puțin sărat; a desaliniza.
2. (antonim) a săra.
 

salinizat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (saliniza)

1. (despre ape, soluri) care conține săruri minerale solubile, care a devenit salin.
2. (antonim) desalinizat.
 

desalinizat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (desaliniza)

1. care a fost supus procesului de desalinizare; din care s-au îndepărtat sărurile; desărat.
2. (antonim) salinizat.