Dictionar

savura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. savourer)

1. a gusta, a mânca sau a bea ceva cu plăcere, pe îndelete.
2. (fig.) a se bucura de ceva, a-i plăcea (ceva) mult, a se delecta.
 

savură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ngr. savura)

1. material granular obținut prin concasarea pietrelor și folosit ca element component al îmbrăcămintei rutiere.
2. încărcătura din material greu (nisip, pietriș etc.), care asigură stabilitatea unei nave; lest; balast.
3. (var.) (înv.) sabură.
 

degusta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déguster, lat. degustare)

1. a gusta (o mâncare, o băutură); a savura.
 

lest

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lest)

1. balast; savură (2).
2. (fig.) lucru nefolositor, inutil.
 

delectație

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (fr. délectation, lat. delectatio)

1. acțiunea de a (se) delecta și rezultatul ei.
2. plăcere conștientă, savurată pe deplin, care provine dintr-un lucru plăcut.
3. (sinon.) delectare.
4. (var.) delectațiune.