criptă
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. crypte, lat. crypta)
Etimologie: (fr. crypte, lat. crypta)
1. construcție subterană în templele antice unde se păstrau obiectele de cult, tezaurul etc.
2. cavou subteran, sub un monument; capelă funerară subterană.
3. formație anatomică asemănătoare unui sac mic deschis la gură; cavitate glandulară.