modernism
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. modernisme)
Etimologie: (fr. modernisme)
1. însușirea, caracterul a ceea ce este modern; preferință, gust pentru tot ceea ce este nou, modern; modernitate.
2. tendință novatoare dintr-o anumită etapă a unei literaturi.
3. denumire generică pentru mișcările, tendințele și experimentele inovatoare din arta și literatura sec. XX, care, în goana după originalitate, ajung la creații pur experimentale, formale.