Dictionar

blastopor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Blastoporus)

1. orificiu al gastrulei prin care cavitatea internă comunică cu exteriorul.
 

franciscă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. francisque)

1. toporișcă de război la franci și la alte popoare germanice.
 

patarață

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. paterazzo, fr. patarasse)

1. (mar.) unealtă de călăfătuit, de forma unui topor.
2. patarațină mobilă pe iahturi.
 

pelecipode

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pélécypodes)

1. clasă de moluște acvatice acefale bivalve, cu branhii lamelare, cu un picior în formă de topor.
 
 
 

mătrăcar

Parte de vorbire:  s.m. (reg., înv.)  
Etimologie: (mătrac + -ar)

1. negustor care vinde cozi de topor, ploști, doage, donițe, sare, grâu etc.